22.06.2009

Vara asta

Vara e deja aici...as fi vrut sa merg la B'estfest si la Watumi Fringe Festival si la ArtMania si de ce nu, la Liberty Parade si sa ma bronzez si sa ma simt bine, sa cant si sa dansez cu prietenii, sa ma plimb prin orase si pe plaja, sa descopar formatii si locuri noi, sa m-apuc de desenat si sa-mi cumpar suveniruri de peste tot, sa fac sute de fotografii si apoi sa le lipesc pe peretele de langa birou, sa adorm sub stele si sa ma trezesc infrigurat ca sa vad rasaritul ,sa sar peste focul de tabara si sa ma imbat pana dau afara tot din mine. As fi putut face multe vara asta daca as fi avut bani si prieteni care sa ma insoteasca. Dar n-am!! Asa ca plec din nou in Grecia sa muncesc intr-un hotel pe o insula mica,linistita si sa meditez...
Aegina e insula, la vest de Atena...Pare calma si melancolica...cu temple antice si porturi pitoresti, cu plaje micute si taverne colorate. Sper sa ma adun si sa revin proaspat dupa trei luni de toropeala. Bine ca muncesc in tura de noapte la receptie...m-am scos. ;)

O vara placuta tuturor celor care va aruncati ochii pe blogul acesta si daca ajungeti sa faceti unul dintre lucrurile pe care le-am insirat mai sus,sau altele la fel de frumoase, spuneti-mi cum a fost.

Salve!!

06.06.2009

De la o gluma isteata la apelativul "fah!!"

Dupa doua beri atmosfera era mult mai relaxata. Incepusem cu glume care mai de care mai hilare cu toate ca pe unii din cei de la masa era prima data cand ii vedeam. In dreapta mea era "psiholoaga",in stanga o blonda isteata foc, avocatzelu' in capu' mesei, sora tipei de langa mine, o fosta colega de generala, prietenul ei glumet din cale-afara si nepotul directoarei liceului unde am invatat care incheia pleiada de chipuri cu care am schimbat pareri si am impartit glume timp de cateva ore bune pana tarziu dupa miezul noptii de sambata.
Am ras si am vorbit despre cate-n luna si in stele. Foste prietene, replici de agatat, telefoane, mancare si politica, despre mersul la baie, despre amintiri, despre ochelari si ochelaristi, despre bruneta carliontata de la masa de alaturi, am vorbit cate un pic despre fiecare si despre nu stiu inca cate alte zeci de nimicuri. Atat de relaxant cum treceam dintr-un subiect in altul fara sa presam limitele bunului simt. Atat de surprinzator cum se gaseau mereu cate 2,3 pe un subiect comun si ceilalti li se alaturau. Atat de istete glumele prietenului colegei de generala. Nu au fost bisericute la masa aia; nu au fost momente de tacere stanjenitoare sau priviri cu mesaje ascunse. Toata lumea era degajata, sorbea lenes din cand in cand din pahare si se lasa mai adanc purtata de valurile discutiei.
La un moment dat am tacut si pentru o clipa am privit in jurul meu: cutii de cola si sticle goale de bere, telefoane si scrumiere pline, zambete si iarasi zambete,oameni impliniti,fericiti si m-am simtit fericit, inteles, implinit pret de cateva secunde. A venit si timpul sa ne despartim. Cu promisiuni sa repetam experienta am plecat fiecare pe drumul lui.
Eu am mers sa ma intalnesc cu o tipa,vecina de-a mea pentru a merge impreuna acasa. Era cu iubitul ei si cativa prieteni la un fast-food. N-a fost nevoie sa ma apropii prea mult si i-am vazut,cu haine in culori tipatoare si sclipicioase,pantofi prea inalti si suvite oxigenate, vorbind tare, respingatori, el si ea,coca si pitzi in carne si oase, un cuplu din gasca respectiva. Am ingitit in sec si-am tacut. Ne-am asezat la o masa. S-au auzit manele fredonate si cereri "politicoase " de tigari. Am stat putin inainte sa scriu randurile astea, am inchis ochii si-am dat din cap in sens dezaprobator caci imi vine greu sa descriu ce am in cap intr-un mod finut. Sa zicem doar ca "fah!!" era la ordinea zilei alaturi de alte gesturi in timpul mesei frugale. Exact in acele momente am simtit cu adevarat diferenta extraordinar de mare dintre cei de fata si cei cu care imi petrecusem seara atat de bine cu ceva timp in urma. Era ca si cum ai compara o zi perfecta de vara cu cea mai rea si rece zi de iarna, mult prea frumos spus; ca si cum ai compara un parfum scump pe o piele fina de bruneta intretinuta si o bashina scarboasa de muncitor intr-o zi torida de vara intr-un mijloc de transport in comun. Nice,huh?
Asta-i Romania in care traim....extremele se adancesc din ce in ce mai mult. Intr-o parte parfumatii si in cealalta bashinosii...partea comuna tine de aerele fiecaruia si mai precis de aroma...Aroma ta care e?

03.06.2009

Ploua cu compromisuri!

"Azi m-am trezit in mijlocul muntilor de gunoaie. Cauciucuri, conserve, sticle, cutii, saci imensi, fiare vechi, sosete rupte si pantaloni jegosi, garnituri si baterii, furtune, sarme, bucati de zid, invelite-ntr-o plapuma de noroi, stateau si ma priveau ostentativ, gata sa se pravaleasca asupra-mi. Cerul era gri. Nori de petrol se inghesuiau napustindu-se deasupra mea. N-am apucat sa clipesc a si inceput sa ploua. Grabit, zgomotos, cu table grele si cenusii, cu tuburi tari, cu namol, ploua cu mustrari de constiinta si cu regrete si cu tradari. Ploua cu neincredere si cu secrete murdare, cu priviri plecate, cu maini tremurande. Ploua cu compromisuri. Si m-am vazut nevoit sa ma adapostesc sub gunoi caci daca as fi ramas in ploaie atunci m-ar fi strivit. Am gasit o tabla si m-am ghemuit sub ea."

Incheiem zi de zi contracte de compromis. Ne semnam in josul paginii, pe linia punctata si zambim. Fie ca in loc de 10 bani primim o guma ca rest la magazin, fie inghitim supa mamei prietenei si ii spunem cat de buna i-a iesit cand de fapt ne vine sa boram exact in momentul urmator. Unele compromisuri tin de bun simt. Cedezi locul in autobuz unei doamne mai in varsta; ii deschizi usa la restaurant prietenei; inghiti in sec dupa ce ai facut un compliment unei tipe pentru a o face sa se simta mai increzatoare cu toate ca in sinea ta iti spui ca arata ca o vaca; iesi in clubul X pentru ca toti merg acolo, cu toate ca muzica e de proasta calitate si mai bine ai fi stat acasa s.a.m.d.. Masca compromisului este acel zambet fortat de care orice om cu bun simt ar trebui sa-si dea seama si care e folosit de atatea ori la incheierea intelegerii, ca o pecete. De la a un compromis mic se ajunge la altul si daca nu stii cand sa te opresti ajungi victima propriilor tale actiuni. Consider ca exista anumite compromisuri ce sunt necesare, de exemplu intr-o relatie, si compromisuri daunatoare, incheiate de oameni slabi, aflati in situatii in care gandesc ca nu mai exista alternativa. Astfel auzi cum tipa aia atat de frumoasa e cu uratu' ala fiindca el are bani si ea nu, sau omu ala a fost batut de camatari pentru ca avea datorii la ei. Nu trebuie sa te dai batut. Speranta nu moare,noi suntem cei care renunta la ea. Nimeni nu a zis ca va fi usor. Dar macar poti incerca. Si daca ai incercat o data si nu a mers, atunci mai incearca o data si inca o data. Intr-un final vei reusi. Roata se invarte intotdeauna.
Sunt unii care fac un compromis si-l iau ca pe un rau necesar, ca pe un impediment ivit in drumul catre ceva mult mai mare si care, odata ajunsi acolo unde-si doreau, o sa-l priveasca ca pe un arc si nu ca pe o groapa. Ei sunt cei ce reusesc sa traga foloasele.
Si sunt altii ce se complac dintr-o intelegere intr-alta si ajung secati de regrete, ajung sa caute o mica sclipire intr-o mare de intuneric cand de fapt soarele straluceste chiar in fata lor. Si regreta. Sunt cei care se scuza mereu. Sunt cei care se ascund. Sunt cei care zambesc excesiv si sunt grabiti. Sunt printre prietenii nostri. Cateodata suntem chiar noi.
Depinde de puterea de caracter a fiecaruia cand sa ne ridicam si sa strigam "STOP!!! PANA AICI!!!".

"Inghiontit din toate partile, sub acea tabla ce-mi oferea o oarecare protectie fata de ploaia atat de grea ce cadea, dar care stiam ca va ceda curand, am gasit o bata veche de baseball. Am apucat-o rapid,parca dintr-un instinct primar si m-am repezit afara. Am calcat intr-o groapa si m-am improscat cu noroi. Fiarele cadeau. Pietrele cadeau. Bucati de carton si tabla,resturi menajere, toate cadeau. Si cadeau parca cu atata putere de se infigeau in pamant ca niste sageti. Am ridicat privirea. Am pus piciorul drept mai in fata. Bata am dus-o usor inspre spate. Am asteptat o secunda........doua.....si am lovit. Piciorul stang s-a incordat. Toti muschii mi s-au contractat. Bata a sfasiat aerul. S-a auzit un poc si un tang prelung. O durere scurta mi-a paralizat mainile pentru un moment. Am inchis ochii instinctiv. Bucati de tabla s-au imprastiat in jurul meu. Am deschis ochii. Am schitat un zambet. Apoi din nou am luat pozitia de lovit. Bata suiera pe langa capul meu. In stanga,in dreapta, in jos si-n sus din nou loveam fara incetare. Picaturi de sudoare imi impresurau fruntea. Si am continuat. Nu m-am oprit pana in acea clipa. O raza a strapuns peretele negru de nori. S-a intins pana la mine in brate. Am ridicat privirea. Si am zambit. Ploaia se oprise in sfarsit."